In urma cu cateva luni cautam o modalitate de a face backup la pozele mele la care tin mult, dar si o solutie de photo sharing. Foloseam deja Flickr de ceva timp dar nu eram multumit pentru ca, pe langa limita lunara de upload, atinsesem limita de 200 poze (limita pentru conturile free). Am incercat sa cumpar un cont Flickr PRO dar, din motive numai de ei stiute, plata se poate face doar prin intermediul PayPal, iar PayPal nu poate fi folosit de catre romani. Am fost complet dezamagit si am inceput cautarea unui alt serviciu de photo sharing. Dupa ceva timp am auzit de Zooomr.

La acea vreme Zooomr era la inceput si nu dadea impresia unui serviciu de calitate. Dar in scurt timp mi-am schimbat parerea.

Zooomr ofera cea mai mare limita lunara de upload (comparativ cu Flickr). Pentru conturile gratuite limita este de 100MB/luna, fata de cei 20MB/luna oferiti de Flickr, iar pentru conturile PRO limita este de 4GB/luna. Pe langa limita mare de upload lunar, Zooomr nu restrictioneaza numarul pozelor afisate la 200, precum Flickr, si iti permite sa uploadezi poze individuale de pana la 50MB/poza, pe cand Flickr te limiteaza la 5MB/poza.
Chestia cea mai tare este ca Zooomr a oferit (si inca ofera) conturi PRO gratuite pentru bloggeri. Tot ce trebuie sa faci este sa te inregistrezi, sa uploadezi cateva poze, sa postezi pe blogul tau una dintre poze, le arati lor linkul si ei iti fac upgrade la cont.

Ca si functionalitate, Zooomr ofera cam tot ceea ce te-ai astepta de la un atfel de serviciu. La un moment dat chiar depasise Flickr (Zooomr a avut geotagging inaintea lui Flickr). Chiar si acum, Zooomr are niste chestii care lipsesc Flickr-ului, precum portalurile – o metoda interesanta de a lega poze ce contin elemente comune.

La inceput ma enerva faptul ca upload-ul sa facea doar prin intermediul interfetei web. Acum insa folosesc jUploadr, o aplicatie Java gratuita ce permite sa iti uploadezi pozele pe Zooomr, dar si pe Flickr. jUploadr este disponibil pentru Windows, Linux si Mac OS X.

De ceva timp astept cu nerabdare lansarea versiunii 3 a Zooomr, denumita Mark III. Creatorul lui Zooomr (apropo, tipul asta a facut totul aproape singur), Kristopher Tate promite ca noua versiune sa aduca peste 250 de imbunatatiri si functii noi. Lansarea noii versiuni este asteptata la inceputul lunii Martie.

Asa cum spuneam mai sus, Kristopher Tate a reusit sa cladeasca acest serviciu aproape de unul singur. Nu a existat o echipa, nu a angajat pe nimeni, nu a facut nici un studiu asupra pietei; el a vrut doar sa creeze ceva util si functional. Odata cu dezvoltarea site-ului, Tomas Hawk a intrat in echipa din spatele Zooomr.

Citeste aici un interviu cu Kristopher Tate in .net magazine

Din experienta pot sa spun ca PicLens este cea mai buna si inovatoare metoda pentru a vizualiza imagini pe web si nu ar trebui sa lipseasca din Safari. Cu doar un click poti vedea imagini in fullscreen, iar viteza programului este foarte mare (se incarca aproape instant pe MacBook Pro-ul meu).

Dupa ce ai instalat PicLens, este de ajuns sa mergi pe unul dintre site-urile mentionate mai sus. Atunci cand vei trece cu mouse-ul peste imagini, vei observa ca va aparea un mic semn in coltul stanga-jos (toggle fullscreen). Dai click pe el si PicLens va creea imediat un slideshow (fullscreen) cu toate imaginile de pe site. Imaginile afisate in slideshow vor fi imagini la rezolutie mare si nu thumbnail-urile ce sunt afisate pe pagina.

In timpul slideshow-ului poti sa apesi tasta "Space" pentru a pune pauza sau a da play si vei avea la dispozitie si o bara cu controale (inainte/inapoi). Tot pe bara apar si thumbnail-uri ale pozelor din slideshow. Pentru a naviga intre imagini poti apasa tastele de directia sau telecomanda Apple.

Desi PicLens este la versiunea Beta 1, functioneaza fara probleme.
Producatorii au declarat ca va exista si o versiune pentru Windows.

Downloadeaza PicLens

Ce pot sa spun despre Mac?!?!? ESTE EXTRAORDINAR!!! Dupa mine, este o dovada de arta in domeniul IT. Incepand cu aspectul fizic al laptopului si terminand cu frumusetea sistemului de operare OS X. O sa incerc sa va explic de ce sunt asa de entuziasmat…

In primul rand, carcasa de aluminiu (cred?!). La inceput am fost cam sceptic in ceea ce priveste utilitatea carcasei de metal. Chiar ma enerva ca se incinta. Dar dupa ce am instalat BootCamp si Windows XP mi-am dat seama care este rolul aluminiului. Primul lucru care l-am facut a fost sa instalez ceva jocuri ca sa vad ce poate procesorul Intel Core Duo de 2.16Ghz impreuna cu placa Radeon X1600 cu 256MB. Si am fost uimit. Primul joc care l-am incercat a fost Company of Heroes, o strategie superba cu o grafica demna de un FPS. Nu am putut sa rulez jocul la rezolutie maxima (1440×900) si cu toate detaliile la maxim… este totusi doar un laptop. Dar cu rezolutia nativa a monitorului (1440×900), antialiasing 2x si restul setarilor pe medium am putut sa ma bucur de Company of Heroes. De la ce plecasem cu ideea?!!?! …. Aaa… discutam de carcasa de aluminiu. Da… Dupa mai bine de o ora de joc mi-am dat seama ca MacBookul nu scoate nici un sunet. Eram obisnuit de la laptopul Sony Vaio sa porneasca toate coolerele si sa ma intreb cat mai este pana la decolare. Nici un sunet… doar HDDul mai caraia din cand in cand. Intradevar, carcasa e fierbinte si n-as fi putut sa tin laptopul pe picioare. Dar Macul e pe birou si atunci cand calatoresc nu obisnuiesc sa ma joc. Deci sunt de acord cu carcasa de aluminiu pana la urma, chiar sunt impresionat de performante.

Desktop-ul

Expose

Chiar acum sunt pe tren. Si pentru ca tot am vorbit mai sus de temperatura laptopului, acum il tin pe picioare de mai bine de o ora si nu ma deranjeaza cu nimic. Acum sa va spun despre baterie. Ei bine, cu Bluetoothul si Wirelessul oprit, cu luminozitatea displayului data aproape de minim (vizibilitatea este inca buna) si fara a folosi aplicatii ce consuma multa putere de procesare, bateria ma tine undeva aproape de 5(cinci!!!) ore. Este cu mult peste cele maxim 2 ore ale lui Sony Vaio. Din nou sunt foarte placut impresionat.

Displayul de 15.4 inchi este de o calitate foarte buna. Eu am optat pentru cel glossy (lucios) pentru ca este mai luminos. Intradevar, cel mat (iti poti alege in momentul in care cumperi ce tip de ecran doresti) nu iti reflecta mediul inconjurator. Dar pe mine nu ma deranjeaza reflectiile si doresc un ecran cat mai luminos. Trebuie sa spun ca persoanele ce folosesc Macul in scopuri profesionale prefera ecranul mat. Cel lucios este bun pentru vizioarea filmelor, a pozelor si pentru jocuri.

Efectul de minimizare a ferestrelor

Detalii ce impresioneaza

O saptamana dupa achizitionarea MacBookului am tot descoperit detalii care ma faceau sa il indragesc si mai tare si sa dezvolt un sentiment de respect pentru cei ce au lucrat la designul lui.
Spre exemplu, cablul de alimentare se “prinde” de laptop cu ajutorul unui magnet. Asa ca, daca din greseala te impiedici de cablul alimentatorului si il tragi dupa tine, Macul ramane mandru pe birou. Sincer sa fiu, nu prea imi este utila aceasta chestie pentru ca nu mi s-a intamplat (pana acum) sa agat cablul celorlalte laptopuri care le am. Dar odata e ca niciodata… Si nu prea iti convine sa dai de pamant cu 9.825,00 lei (cam scump, stiu, dar daca ai banii, merita).
Ce mi-a placut la magnetul cablului de alimentare este faptul ca nu trebuie sa ma chinui sa nimeresc mufa. E de ajuns sa duc capatul firului aproape si undele magnetice il vor ghida. Foarte util. In plus, pe aceasta mufa este un mic led ce isi schimba culoarea in functie de gradul de incarcare al acumulatorului – rosu cand e descarcat, verde cand e incarcat.

Tot legat de detalii si acumulator: pe acesta din urma se afla cinci mici leduri (in linie) si un buton. La o simpla atingere de buton, ledurile se aprind, indicand gradul de incarcare al bateriei. Este util atunci cand nu vrei sa pornesti laptopul pentru a vedea daca mai ai “zeama”, dar si mai util celor ce folosesc mai multi acumulatori.

Tastatura poate parea banala, dar in momentul in care luminozitatea din mediul inconjurator scade sub un anumit nivel, aceasta este iluminata de niste leduri aflate sub ea. Arata superb si este util pe intuneric.

Ce ma deranjeaza destul de mult este pozitita butonului POWER. Acesta se afla in partea dreapta a tastaturii si este inaccesibil atunci cand ecranul este inchis. Si cum eu folosesc acasa un monitor extern, trebuie tot timpul sa ridic ecranul pentru a putea sa il pornesc. Singura solutie care am gasit-o pana acum este sa las laptopul in Sleep Mode si sa misc mouseul sau sa apas butoane de pe telecomanda (da, are si telecomanda laptopul) pentru a-l readuce la viata.

Legat de constructie, imi place ca toate mufele sunt dispuse pe partile laterale, iar fanta de acces pentru CDuri si DVDuri se afla pe latura dinspre utilizator. Apple foloseste de mai mult timp unitati media fara tavita pentru discuri, ceea ce mi se pare a fi foarte util pentru un laptop.
In ceea ce priveste mufele, exista cam de toate. Pe partea stanga, mufa de alimentare, 1 x USB 2.0, audio in si out si portul ExpressCard/34 (care inca nu stiu cu ce se mananca am aflat dupa ce am citit wikiul).
Pe partea dreapta exista un conector Video (DVI) pentru un eventual monitor extern, o mufa Ethernet (LAN), un conector Firewire 400, inca o mufa USB 2.0 si un orificiu pentru “incuietori” Kensington.
Deasupra monitorului este integrat un webcam foarte discret, denumit iSight, care ofera o imagine foarte buna.

Am spus ca laptopul vine si cu telecomanda. Aceasta este compatibila si cu iPod (o poti folosi doar daca iti iei si dock pentru iPod – cateodata ma simt jupuit de bani de catre Apple). Cu ajutorul telecomenzii ai acces la Front Row, un fel de media center. Aici poti sa te uiti la filme, DVDuri, sa asculti muzica sau sa vizualizezi poze. Din telecomada poti de asemenea sa controlezi iTunes si alte playere.

Pentru ca nu suport sa folosesc touchpadul decat daca sunt nevoit, mi-am luat si un Mighty Mouse Wireless. Destul de scump, dar imi place ca nu are nici un cablu sau conector. Se conecteaza la laptop prin Bluetooth. Are doua baterii dar poti sa il folosesti doar cu una, astfel poti sa iti alegi greutatea mouseului. Teoretic mouseul are doua butoane. Practic, doar unul. Cei care au avut ocazia de a se juca pe un Mac stiu ca soarecii lor se apasa cu totul. La fel face si Mighty Mouse Wireless, numai ca are niste senzori care detecteaza unde tii degetul. Sistemul nu este perfect. Daca ai ambele degete pe mouse, acesta va fi confuz si va face click stanga. Dupa un timp m-am obisnui cu felul sau de lucru.
O chestie care imi place este rotita de scroll. De fapt, este o sfera ce iti permite sa faci scroll in orice directie.

Ce mai pot spune?!!? Nu stiu. Probabil o gramada. As putea abera pe acest subiect zile intregi. Dar cred ca devin obositor dupa un anumit timp. O sa incerc sa mai revin cu aspecte ale Macului ce ma impresioneaza in mod deosebit.

Dashboard-ul

Chestii

Nu prea pot sa trag o concluzie de final. Degeaba insir eu tot ce imi place. Ideal ar fi sa pui mana pe un Mac si sa vezi ce poate face si cat de bine arata. Chiar nu stiu unde este un showroom unde ai putea sa bazai o bijuterie tehnologica Mac (poate lasi un comment daca stii vreun showroom). Ideea de baza e ca am reusit sa impresionez toti prietenii mei (utilizatori inraiti ai PCurilor), iar cativa chiar o sa achizitioneze au achizitionat un Mac in viitorul apropiat.