netview.ro

Despre publicitatea pe internet

Există o controversă în ceea ce priveşte puterea de comunicare a Internetului. El reprezintă cel mai puternic mediu de informare pe care l-a cunoscut omenirea. Puterea lui de a lua unele lucruri care inspiră sau care captează atenţia oamenilor, şi a le transforma în imagini recunoscute la nivel mondial, depăşeşte chiar şi puterea televiziunii.
            De fapt, creşterea explozivă a industriei publicităţii pe Internet aminteşte de începuturile publicităţii prin intermediul televiziunii. În anul 2001, Oficiul pentru Publicitate pe Internet (The Internet Advertising Bureau), o instituţie care monitorizează veniturile afacerilor pe Internet, a raportat o creştere bruscă de 161% a cheltuielilor pe publicitate pe Internet, depăşind cele mai optimiste previziuni.
            S-a estimat că, numai în Statele Unite, în 2004 oamenii au cheltuit 16 miliarde de dolari, prin intermediul Internetului, pentru îngrijire medicală. În 1999, 450 milioane de dolari au fost cheltuiţi pentru cumpărarea de medicamente prin intermediul Internetului. În acelaşi timp, 32 milioane de adulţi pe an, folosesc servicii on-line pentru jocuri pe computer. Comerţul pe Internet creşte, de asemena, foarte repede.
Cheltuielile pentru publicitate pe Internet, pentru primul trimestru al anului 2004, au atins un nou record: 2,3 milioane dolari. Această sumă indică o creştere cu 38,9% faţă de 2003. Această piaţă este disponibilă oricui şi este cea mai mare, dar şi cea mai rapidă.
Trebuie totuşi, să avem grijă dacă vrem să ne aventurăm în acest domeniu. Site-ul nu trebuie doar să aiba un conţinut „bun”, ci trebuie să atragă oamenii. In medie, o persoană vizitează regulat doar şapte site-uri. Pentru a putea avea o afacere prosperă pe Internet, trebuie să întelegem noţiunile fundamentale.
Este imposibil să măsurăm cyber-spaţiul şi mulţi experţi se impotrivesc ideei de a-l măsura, dar toată lumea este de acord cu faptul că creşterea Internetului este extraordinară. Site-urile Web apar din ce în ce mai repede. Rata de creştere a numărului site-urilor Web comerciale este estimată la 4,400 site-uri zilnic.
Hyper-spaţiul este, deci, un loc foarte mare şi există un număr aproape nelimitat de concurenţi care urmăresc să „fure” clienţi. Folosirea mixtă a Internetului este o altă dificultate întâlnită. Existenţa site-urilor comerciale alături de site-urile create pentru a difuza informaţii, şi de site-urile personale crează o confuzie în ceea ce priveşte locul unde ar trebui să cumpărăm spaţiu publicitar.
Internetul a apărut pentru a servi nevoile academice; acum, chiar dacă predomină partea comercială, el nu este exclusiv un mediu comercial. Schimbarea fundamentală a Internetului – de la academic la comercial – a avut loc deja şi lumea publicităţii are un nou mediu, această schimbare schimbînd balanţa industriei pentru totdeauna.
În iunie 1994, o firmă de avocatură din Pheonix a pus un anunţ pe aproximativ 5.000 de forumuri de discuţii, făcîndu-şi reclamă la serviciile lor pentru imigranţii din Statele Unite. Răspunsul a fost fenomenal: 20.000 de cereri pentru serviciile la care se făcuse reclamă – o rată de răspuns extraordinară pentru o reclamă ce nu avea o ţintă precisă în rândul oamenilor. Totuşi, ei au supărat foarte mulţi utilizatori ai forumurilor de discuţii, primind de la aceştia 30.000 de
e-mail-uri, prin care ei îşi exprimau supărarea. Acest număr impresionant de e-mail-uri a blocat contul de poştă electronică al firmei de avocatură şi a făcut ca firma să aibă o imagine publică negativă. Mesajul a fost clar: publicitatea prin intermediul forumurilor de discuţii nu este o idee bună. Acest lucru este valabil şi azi, instrucţiunile pentru noii utilizatori ai forumurilor fiind precise în această privinţă, chiar dacă Internetul s-a schimbat enorm şi este un mediu predominant comercial.
            Schimbarea a fost, totuşi, principala caracteristică a istoriei Internetului. Până în 1990, Internetul era deţinut şi folosit de către guvernul Statelor Unite, iar principala reţea de comunicare aparţinea Fundaţiei Naţionale a Ştiinţei (National Science Foundation). Ca şi organizaţie non-profit, au interzis transmiterea de mesaje comerciale prin intermediul reţelei NSFNET.
            La începutul anilor ’90, guvernul Statelor Unite şi Uniunea Europeană au început să agreeze ideea unei infrastructuri informaţionale la nivel global, care să evolueze în timp către o autostradă informaţională ce conectează afacerile şi persoanele într-un cyber-spaţiu interactiv. Această viziune nu avea nevoie de sprijinul financiar al guvernului, ci de ajutor financiar din partea comercianţilor. Astfel, Internetul a început să fie comercial.
            Mai întâi, licenţa de folosire a reţelei NSFNET a fost schimbată pentru a permite transmiterea mesajelor comerciale, menţinând mici restricţii însă. În 1991, a apărut o reţea alternativă: CIX (Commercial Internet eXchange). Aceasta permitea mult mai multor companii să folosească Internetul pentru comunicarea business-to-business.
            Pe parcursul anilor următori s-au dezvoltat serviciile comerciale, iar în aprilie 1994 CommerceNet a devenit prima implementare la scară largă a comerţului virtual. Indivizii puteau accesa magazine electronice; aceast lucru era deja mult mai complex decât comunicarea business-to-business.
            Deoarece Internetul a fost dezvoltat şi folosit de academicieni, cercetători şi studenţi, era încă văzut ca un mediu pentru schimbul de informaţii şi nu un mediu publicitar. Când activitatea comercială a început să depăşească limita inţială şi să îi afecteze pe utilizatorii tradiţionali – printr-o serie de campanii publicitare – au apărut nemulţumiri. Se abuza şi se „polua” Internetul.
            Folosirea comercială a Internetului a explodat, aşa cum putem observa clar din statistici. Există mii de distribuitori de servicii de internet care oferă servicii maselor; şi aceste mase cresc. Răspândirea rapidă a Internetului a dus la schimbarea vizuală a acestuia – aceasta fiind şi cea mai importantă schimbare, la apariţia termenului de multimedia şi la dezvoltarea unui mediu interactiv şi antrenant pentru utilizatori.

Datorită faptului că  lumea a început să folosească reţeaua intensiv, ziarele şi revistele au fost nevoite să migreze spre noul mediu, născându-se chiar noi genuri de publicaţii. Costurile pentru publicarea on-line sunt minime, audienţa este mare, iar cantitatea de informaţii este, practic, nelimitată. Acest mediu oferă ziarelor posibilitatea de a avea în articole legături către alte articole, alte publicaţii sau chiar site-uri Web, utilizatorul având o paletă de informaţii mult mai largă. Un articol publicat on-line poate fi o sursă bogată de informaţii şi îi poate conduce pe cei interesaţi către detalii.
            Organizaţiile comerciale au început să-şi manifeste prezenţa pe Web prin aşa-zisele „home pages”(pagini de bază). Aceste pagini pot fi folosite pentru a oferi informaţiile de bază despre organizaţie; sau pot fi magazine electronice, permiţându-le clienţilor să cumpere produse on-line; sau pot fi elemente atractive, informative şi utile, atrăgând şi distrând vizitatorii.
            Există acum sute de mii de site-uri Web pe Internet, multe fiind deţinute şi folosite de companii. Aceşti utilizatori comerciali ai Web-ului stau inconfortabil printre studenţii, cercetătorii şi academicienii ce folosesc Internetul, aşteptând „revoluţia” comercială şi milioanele de clienţi să le invadeze magazinele on-line. Şi, desigur, există acum reclame peste tot pe Web pentru a atrage potenţialii clienţi.
            Este interesant să ne gândim la felul în care publicitatea s-a schimbat din inacceptabil în contextul forumurilor de discuţii, către acceptabil în contextul publicării pe paginile de Web: unele reclame sunt binevenite numai în anumite contexte şi sunt inacceptabile în altele. Această acceptabilitate a publicităţii pe Web a fost unul dintre cele mai fascinante şi importante contexte al dezvoltării rapide a noului mediu.
            Bineînţeles, există cosiderentul că utilizatorii privesc publicitatea ca ceva normal. Există, totuşi, şi considerentul că editorialiştii, deja obişnuiţi să lucreze cu publicitatea, au început să publice materiale on-line; şi există considerentul că cei care fac publicitate doresc să atingă o categorie cât mai mare de potenţiali cumpărători. Toate acestea sunt foarte importante, dar mai sunt şi altele: deşi, conţinutul fix şi simplu al unei pagini Web poate fi produs ieftin de către entuziaşti, costă destul de mult ca nişte profesionişti să construiască şi să întreţină o pagină Web cu un conţinut interesant, relevant – iar conţinutul este cel mai important lucru al unei pagini. De unde se obţin banii pentru dezvoltarea unui astfel de site?
            Experimentele iniţiale în publicarea on-line au fost iniţial amatoriceşti sau au fost suţinute din fonduri obţinute din alte surse. În timp, editorialiştii comerciali vor dori să se orienteze către partea profitabilă şi vor vrea să vândă accesul la materiale, exact ca şi atunci când vând varianta palpabilă a publicaţiei. Câteva publicaţii specializate au ajuns deja să aplice această metodă.

Continuă să citeşti despre Publicitatea pe web